Întrebări frecvente.
Cetățenii ucraineni, pe perioada stării de urgență (declarată începând cu 24 februarie 2022 în legătură cu războiul din Ucraina) beneficiază de o procedură simplificată pentru angajarea în câmpul muncii în Republica Moldova. Conform Dispoziției nr.4 din 01.03.2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, cetățenii din Ucraina au dreptul de a munci în Republica Moldova pe durată determinată pentru perioada stării de urgență, fără obținerea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă.
Angajarea se va face în baza contractului individual de muncă, iar
angajatorul are obligația de a notifica, în termen de 5 zile de la data
încheierii contractului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
(ANOFM) despre faptul angajării cetățeanului ucrainean, cu prezentarea în
format electronic (la adresa
electronică: angajare_ua@anofm.md) sau pe hârtie a copiilor documentelor:
-
copia actului de
identitate (pașaport sau buletin) a cetățeanului ucrainean;
-
copia
contractului de munca, întocmit conform legislației aplicabile pentru cetățenii
Republicii Moldova;
- informația privind codul numeric personal (IDNP) atribuit cetățeanului ucrainean.
Cetățenii ucraineni se pot adresa la agențiile teritoriale pentru ocuparea
forței de muncă pentru a beneficia gratuit de servicii de susținere la
angajarea în câmpul muncii, cursuri de formare profesională, antrenare la
lucrări publice, informare și consiliere profesională și alte servicii
specializate, întru identificarea angajatorului care le poate oferi un loc de
muncă.
Orice persoană, indiferent de cetățenia sa, poate înregistra o întreprindere și activa în Republica Moldova. Legea prevede restricție pentru înregistrarea întreprinderii doar în cazul în care pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcționează și care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public național.
Persoanele ce au deja deschisă o întreprindere peste hotarele Republicii Moldova, pot opta pentru înregistrarea unei sucursale, procesul de înregistrare fiind similar. Adesea, întreprinzătorii se ocupă de sine stătător de procesul de înregistrare a întreprinderii, însă pentru pregătirea documentelor de înregistrare și evitarea eșecurilor în momentul depunerii actelor, ar putea fi benefică, dar nu obligatorie, contractarea unui consultant juridic.
Înregistrarea de stat a unei întreprinderi se
realizează la Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept,
din cadrul Agenției Servicii Publice.
Costul înregistrării de stat al întreprinderii variază în funcție de termenul
serviciului după cum urmează:
a)
pentru finalizarea
procedurii de înregistrare în 3 zile lucrătoare din momentul depunerii setului
de documente, tariful este de 1149 MDL (ca. EUR 60).
Excepție: se scutește de la plata taxei de înregistrare întreprinderea debutantă,
care reprezintă o întreprindere micro nou-înregistrată, condusă de cel mult 5
întreprinzători de până la 35 de ani, care desfășoară pentru prima dată
activitate economică.
b) pentru finalizarea procedurii de înregistrare în 4 ore din momentul depunerii setului de documente (cu condiția ca aceasta să fie efectuat nu mai târziu de ora 10:00 a zilei respective), tariful este de 4596 MDL (ca. EUR 240).
Suplimentar la tariful de înregistrare se achită
100 MDL (ca. EUR 5) – plata pentru elaborarea, redactarea și aprobarea
denumirii întreprinderii, și 440 MDL (ca. EUR 23) – pentru extrasul din
Registrul de stat (la solicitare).
Contul bancar urmează a fi deschis prin depunerea setului de documente la orice bancă comercială licențiată în Republicii Moldova în termen de circa o săptămână, dacă nu sunt solicitate documente adiționale. Lista băncilor licențiate poate fi găsită accesând link-ul.
Documentele
necesare deschiderii unui cont bancar pentru persoanele fizice sunt:
·
cererea de
deschidere a contului;
·
copia actului de
identitate valabil (pașaport sau buletinul de identitate);
· chestionarul clientului persoană fizică.
Documentele
necesare deschiderii unui cont bancar pentru persoanele juridice sunt:
·
cererea de
deschidere a contului;
·
fișa cu specimene
de semnături și amprenta ștampilei (dacă există);
·
documentul de
constituire (actul constitutiv, statutul, regulamentul);
·
extrasul din
Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de către Agenția Servicii
Publice;
·
documente
oficiale ce permit determinarea si identificarea beneficiarului efectiv, cât și
actele de identitate ale beneficiarilor efectivi;
·
copia actului de
identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului;
· chestionarul clientului – persoana juridică;
Documentele menționate mai sus sunt cele mai frecvent solicitate de băncile comerciale în vederea deschiderii contului bancar, însă nu sunt exhaustive. Prin urmare, fiecare bancă comercială are dreptul de a cere și alte documente la necesitate.
Contul bancar devine activ după luarea la evidență de către Serviciul Fiscal de Stat, ca urmare a schimbului automat de informație cu banca comercială selectată.
Taxa pentru deschiderea unui cont bancar diferă
în funcție de banca comercială aleasă, însă, per general, suma variază între
50-100 MDL (ca. EUR 2 – 5).
Potrivit datelor statistice din Registrul de stat al unităților de drept la
data de 01.09.2022, cele mai solicitate forme juridice de organizare sunt
următoarele:
a)
Societățile cu
răspundere limitată (S.R.L.) – 94,271 de întreprinderi;
b)
Întreprinderile
individuale (Î.I.) – 22,641 de întreprinderi;
c)
Cooperativa de
consum (inclusiv prestarea serviciilor) – 1,385 de întreprinderi;
d) Societățile pe acțiuni – 1520 de întreprinderi;
Societatea cu răspundere limitată este cea mai preferată formă de organizare în practică din motiv că procesul de înregistrare este simplu, răspunderea fondatorului este limitată, iar legea nu impune cerința minimă a capitalului social (e.g. poate fi și 1 MDL).
Întreprinzătorii individuali sunt a doua cea mai preferată formă de
activitate. Ei tot trebuie să se înregistreze în Registrul de stat, acționează
cu statul de persoană fizică, iar răspunderea pentru obligațiile asumate nu
este limitată.
Potrivit datelor statistice, printre
principalele activități economice desfășurate de IMM-uri în anul 2021 se
enumeră:
(1)
Comerț cu
ridicata și cu amănuntul;
(2)
Agricultură,
silvicultură și pescuit;
(3)
Industria
prelucrătoare;
(4)
Construcții;
(5)
Transport și
depozitare;
(6)
Activități de
cazare și alimentație publică.
Actul permisiv este un document, emis de o autoritate emitentă, care întrunește
cel puțin unul din următoarele criterii:
a)
constituie o condiție
și/sau o cerință pentru inițierea, desfășurarea sau încetarea activității de
întreprinzător în unul sau în mai multe domenii concrete;
b)
se referă la
bunurile mobile și/sau imobile și la serviciile utilizate, fabricate sau
comercializate în activitatea de întreprinzător;
c) confirmă și/sau atestă competențele profesionale ale angajaților unei întreprinderi, care sunt valabile doar pentru activitatea întreprinderii respective și indispensabile pentru activitatea de întreprinzător desfășurată de aceasta.
Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător clasifică actele permisive în licențe, autorizații și certificate. Cu titlu de exemplu, pot fi aduse următoarele acte permisive:
Licență |
Autorizație |
Certificat |
1)
Activitatea de
întreținere a cazinoului |
1)
Autorizație sanitar-veterinară
de funcționare |
1)
Certificat
sanitar-veterinar |
2)
Activitatea
farmaceutică |
2)
Certificat de
înregistrare oficială în domeniul siguranței alimentelor |
2)
Certificat
fitosanitar pentru export sau reexport |
3)
Importul și
comercializarea cu ridicata și/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei și/sau
a gazului lichefiat la stațiile de alimentare |
3)
Autorizație de
construire |
3)
Certificat de
inofensivitate (la export sau reexport) pentru produsele alimentare, inclusiv
cele ambalate |
4)
Importul
produselor din tutun; importul și/sau prelucrarea industrială a tutunului;
fabricarea produselor din tutun și/sau comercializarea angro a produselor din
tutun și a tutunului fermentat |
4)
Transporturi
rutiere internaționale de mărfuri |
4)
Certificat de
atestare tehnico-profesională a specialiștilor din construcții |
Ulterior luării la evidență a afacerii de către organele de stat, antreprenorii urmează să achite o serie de impozite, care se vor aplica în funcție de specificul afacerii și domeniul de activitate.
(1)
Impozitul pe
venit
Obiectul impunerii îl constituie:
a)
venitul din orice
surse aflate în Republica Moldova, precum și din orice surse aflate în afara
Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor;
b)
venitul din orice
surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilitățile acordate de angajator,
precum și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea
în Republica Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor;
c)
venitul din orice
surse aflate în Republica Moldova, precum și din orice surse aflate în afara
Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, obținut de
persoanele fizice rezidente care desfășoară activități independente;
d)
venitul din orice
surse aflate în Republica Moldova și din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții
și financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obținut de
persoanele fizice rezidente cetățeni străini și apatrizi care desfășoară
activitate pe teritoriul Republicii Moldova;
e) venitul obținut în Republica Moldova de persoanele fizice nerezidente care nu desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova.
Cota impozitului pe venit – 12% din venitul anual impozabil.
(2)
Taxa pe valoare
adăugată (T.V.A.)
T.V.A.-ul reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.
(3)
Accizele
Acciza reprezintă un impozit de stat care se percepe, direct sau indirect,
asupra următoarelor mărfuri de consum:
a)
alcool etilic şi
băuturi alcoolice;
b)
tutun prelucrat;
c)
petrolul şi
derivatele lui;
d)
caviar şi
înlocuitori de caviar;
e)
parfumuri şi apă
de toaletă;
f)
îmbrăcăminte din
blană;
g)
mijloace de
transport specificate în anexa nr.2, titlul IV din Codul fiscal;
h) alte mărfuri specificate în anexa nr.1, titlul IV din Codul fiscal.
(4)
Taxele locale
Taxă locală reprezintă o plată
obligatorie efectuată la bugetul local. Cele mai relevante taxe locale pentru
activitatea economică sunt:
a)
taxa pentru
amenajarea teritoriului;
b)
taxa de plasare
(amplasare) a publicității (reclamei);
c)
taxa pentru unitățile
comerciale și/sau de prestări servicii;
d)
taxa de piață;
e)
taxa pentru
parcare;
f)
taxa pentru
salubrizare.
Pentru IMM-uri, legea acordă:
a) beneficii fiscale:
Întreprinderile care nu sunt înregistrați ca plătitori de T.V.A., precum și
întreprinderile la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea
de servicii de consultanță pentru afaceri şi management este mai mare de 60%
din venitul din vânzări, au dreptul să aplice cota impozitului pe venit de 4%
din obiectul impunerii, dacă aceștia îndeplinesc una din următoarele condiții:
- conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente
perioadei fiscale de declarare, au obținut venit din livrări scutite de T.V.A.
fără drept de deducere sau din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere
și impozabile cu T.V.A. în sumă de până la 1,2 milioane de lei, cu condiția că
livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depășesc 50% din totalul
livrărilor;
- conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente
perioadei fiscale de declarare, nu au obținut venit;
- s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.
b) beneficii în domeniul achizițiilor publice:
IMM-urile pot beneficia de condiții speciale de executare a unui contract de achiziții publice dacă autoritatea publică contractantă prevede astfel de condiții pentru protejarea și susținerea IMM-urile în anunțul/invitația de participare sau în caietul de sarcini al achizițiilor publice.
c) accesul la suportul informațional și financiar din partea autorităților de stat. Spre exemplu, IMM-urile, în vederea realizării planurilor de afaceri,
pot obține:
- garantarea creditului din partea Fondului de garantare a creditelor până la
80% din valoarea creditului solicitat, însă nu mai mult de 500 000 MDL (ca. EUR
26 000);
- accesul la diverse cursuri și instruiri organizate de Organizația pentru
Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii;
- accesul la diverse granturi pentru proiectele investiționale.
Beneficiile enumerate (cu excepția celei
prevăzute la lit. a) sunt aplicabile și întreprinzătorilor individuali, aceștia
fiind considerați întreprinderi micro.
Contribuabilii persoane fizice sau persoane juridice prezintă Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele, taxele, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii.
Dările de seamă fiscală se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică. Lansat în ianuarie 2018, Ghișeul unic de raportare electronică este un serviciu electronic centralizat de raportare fiscală, financiară și statistică către Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică.
Declarația cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal
de Stat nu mai târziu de:
a)
data de 25 a
lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – în cazul persoanelor
juridice, formelor organizatorice rezidenți cu statut de persoană fizică,
potrivit legislației, reprezentanțelor permanente ale nerezidentului în
Republica Moldova;
b) data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune – în cazul persoanelor fizice (cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv membri ai societăților și acționari ai fondurilor de investiții).
Declarația privind T.V.A. se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 25 a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.
Declarația privind achitarea accizelor se prezintă Serviciului Fiscal de Stat de către antrepozitarii autorizați[1] până la data de 25 a lunii care succedă luna în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor.
[1] Antrepozitar autorizat –
persoană fizică sau juridică autorizată de Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul activității
sale, să producă, să transforme, să dețină sau să expedieze (transporte)
mărfuri supuse accizelor într-un antrepozit fiscal.
Antrepozit
fiscal – totalitatea
locurilor, determinate în certificatul de acciză, în care mărfurile supuse
accizelor sînt produse, transformate, deținute sau expediate (transportate) de
către antrepozitarul autorizat în activitatea sa, în cadrul cărora nu se
calculează și nu se achită accizele.
Certificat
de acciză – document
eliberat de Serviciul Fiscal de Stat antrepozitarului autorizat, care atestă
înregistrarea acestuia și îi atribuie dreptul de a efectua tranzacții cu
mărfurile supuse accizelor.
Drepturile de import sunt impozitele, taxele și plățile încasate de organul
vamal la importul mărfurilor, și anume:
a)
Taxa vamală
Taxă vamală se determină conform Nomenclaturii combinate a
mărfurilor. Pentru a
stabili suma taxei vamale pentru o anumită marfă, trebuie determinat codul
mărfii, consultată Nomenclatura combinată, precum și luate în considerare
facilitățile și scutirile fiscale și vamale prevăzute la art. 28 din Legea nr. 1380/20.11.1997 cu privire la
tariful vamal (Legea 1380/1997).
b)
Taxa pe valoarea
adăugată (T.V.A.)
La importul mărfurilor se aplică T.V.A. în mărime de 20%
din valoarea impozabilă a mărfurilor (cota standard). Pentru unele
categorii de mărfuri este stabilită o cotă redusă în mărime de 8%, iar
pentru serviciile de cazare și produsele alimentare și/sau băuturi cu excepția
producției alcoolice, destinate consumului uman – de 12%. Codul fiscal prevede
la art.103-104 mărfurile și serviciile scutite
de T.V.A.
T.V.A. la import se calculează din valoarea impozabilă a
mărfurilor importate, care se constituie din valoarea în vamă a mărfurilor, la care să adaugă, după caz, suma accizelor, taxei
vamale, taxei pentru proceduri vamale care urmează a fi achitate la importul
acestor mărfuri.
c)
Accizele
Lista exhaustivă o găsiți în Anexa nr.1 și
nr.2 Titlul IV din Codul fiscal.
Baza de
calcul a accizei o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a
mărfurilor importate, la care se adaugă, după caz, taxa vamală și taxa pentru
proceduri vamale ce urmează a fi achitate la data importului.
Pentru mai
multe mărfuri sunt prevăzute înlesniri și scutiri de plata accizelor. Lista
exhaustivă o găsiți la art.124 din Codul fiscal.
d)
Taxa pentru
proceduri vamale
Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activității vamale. Lista acestor servicii și taxele pentru proceduri vamale o găsiți în Anexa nr.2 din Legea 1380/1997.
Taxa vamală și taxa pentru procedurile vamale se vor aplica de fiecare dată
la importul mărfii la frontiera de stat, pe când T.V.A. și accizele se vor
aplica în dependență de tipul mărfii importate și de faptul dacă întreprinderea
este înregistrată în calitate de plătitor al T.V.A. sau nu.
the link of the current page has been copied